Înainte de tribulații, la mijlocul tribulațiilor sau la sfârșitul acestora? Părerile sunt împărțite și fiecare „tabără” pare să aibă argumente solide. Totuși adevărul nu poate fi decât unul singur.
Cred că dacă reușim să răspundem la întrebarea „De ce e nevoie ca biserica să fie răpită” răspunsul când va alea loc răpirea va decurge de la sine, în mod logic.
Când ziua Domnului va veni, ziua aceea mare și înfricoșată (Maleahi 4:5), ziua aceea fără milă, zi de mânie și urgie aprinsă care va preface tot pământul în pustiu și va nimici pe toți păcătoșii de pe el (Isaia 13:9) , ziua aceea nenorocită și întunecoasă (Ezechiel 30:3) vom primi exact ce merităm. Cum am făcut exact așa ni se va face, căci e finalul. Judecata. Când ziua Domnului va veni faptele noastre se vor întoarce asupra capului nostru. (Obadia 1 :15)
***
…. ca și cum o navă cosmică uriașă s-ar pregăti să aterizeze în ocean. Înainte ca nava să fie vizibilă, apa va fi spulberată iar oceanul va fi agitat de valuri. De tsunami. De cutremure. Înainte ca ziua Domnului să vină pământul va fi într-o mare fierbere. Înainte de „impact” totul va fi bulversat, agitat, în dezordine, astfel încât va fi nevoie de o rearanjare. Vechea ordine mondială înlocuită cu noua ordine mondială. Ziua Domnului nu va fi un cadou. Impactul ei va fi extrem de brutal și nimeni nu va putea rămâne în picioare.
Poate de aceea Dumnezeu a prevăzut să-i „culeagă” unul câte unul pe cei drepți, morți sau vii, să-i adăpostească și să le ofere un refugiu ( în crăpătura stâncii) în momentul în care „nava” va ateriza, adică în ziua Domnului.
De aceea cred că răpirea bisericii, va preceda cu foarte puțin aterizarea „navei” deci va fi doar la final.
Întrebarea logică care urmează este „Unde anume vor merge cei răpiți ?”
de vorbă cu mine însămi 